Memoria lui Gelu Florea - încolţită?!

Într-unul din numerele publicaţiei pe care o conduce, G.F. a publicat un articol în care spunea că a fost ameninţat cu moartea chiar pe site-ul Primăriei Turda. Lucru nepermis dealtfel (aici îi cam dau dreptate). Dar, din dorinţa de a fi ceva mai plastic, G.F. dă de înţeles că se aclamă de unul singur (dacă se poate) şi vine cu un citat din străfundurile memoriei pe care ar fi vrut-o colective, dar numai că nu i s-a potrivit: "că nu-i totuna cum mori, leu, ori câine înlănţuit", citat care, spune el, i-ar aparţine lui Eminescu. Ghinionul lui Gelu este că articolul său a fost citit de cel puţin doi oameni cu mai multă şcoală decât domnia sa, aşa că replicile nu au întârziat să apară: una pe post de comentariu la varianta de pe net, alta pe post de articol de opinie, în Ziarul 21. Şi chiar dacă despre Lia Durlan se spune că ar fi fost învăţătoare (mai familiarizată, deci, cu poeţii morţi), presupunând că cel care a postat comentariul pe net e un om normal ca noi toţi, înseamnă că G.F. e sub medie? Sau (dacă G.F. l-a citat pe Eminescu şi i-a ieşit Coşbuc), citând-ul şi eu pe fotbalistul bulgar Goethe (şi rezultând un citat din mine), oare participarea lui G.F. la un concurs televizat ar rezulta într-o afirmaţie gen: "Nu sunt mai deştept decât un copil de clasa a V-a?"